A mai trecut un an. E din nou Craciun. Trece timpul asta ca nebunu', eu nici nu am apucat sa ma dezmeticesc bine de la Craciunul trecut. Iata din nou, aceasi data, acelasi spirit de sarbatoare, aceleasi miresme , acelasi tot.
Ce inseamna Craciunul pentru mine? E un prilej de a plange, de aceea nici macar nu ma gandesc prea mult la asta. Nu-mi place sa plang. E al treilea an in care nu-mi fac bradut de sarbatori pentru a nu-mi aminti ca sunt singura. E al treilea an in care nu gasesc nimic sub brad. E al treilea an in care draga mea nu e langa mine. La mine in casa s-a plans de sarbatori de cand ma stiu. Plangea mama, eu plangeam de plansul ei, dar macar aveam companie. Si eram impreuna.
M-am gandit totusi sa ma duc sa caut niste instalatii si sa mi le agat pe undeva, pe perdele, pe usa, pe cap, daca stau fain. M-am mai gandit sa pun niste globuri pe ficus sau pe maru' lu' Adam. M-am mai gandit sa-mi inchid telefonul ca sa nu mai primesc mesaje de Craciun. M-am mai gandit ca anul asta sa nu-mi mai pun patura pe usa si sa primesc si eu un colindator maxim doi. Anu' asta am sa le dau cate 1 leu :D si sper sa nu apuce prea multi sa vina la mine pana plec de acasa. Totusi. :))
M-am mai gandit ca anul asta sa mai stau pe acasa de Craciun. Sa-mi cumpar o sticla de " Cola" si sa ma uit la un film cu instalatia aprinsa. Poate am sa ma joc si cu globurile de pe ficus. Asta daca reusesc sa agat cateva fara sa cada frunzele.
M-am mai gandit ca poate anul asta Mosu' o sa-mi aduca pe cineva special langa mine. De fapt, vine EL singur, fara sa fie meritul mosului. Asa sper. Anul asta nu ratez nicio sansa. [ EL] :x
Aaa, ma duc si cu colinda. Ha HA. Sa vezi ce am sa zbier. Si-asa e ultimul an si, desi ne primeste numa' profu' de religie, ma duc. N-are nimic. Sper sa nu intru prea tare in atmosfera colindului si sa-i crap timpanele popii, plus vecinilor. Mi s-a ingrosat vocea in ultimul an, cred ca din cauza ca am "crescut". Cand cant, e ca si cum Rudolph, renul mosului tocmai si-a calcat pe coaie:))) AU!
Ce mai fac de Craciun? Sper sa apuc si eu sa mananc cateva sarmale fara sa ma apuce iar vomitatul. Am de ceva timp o problema de sanatate care implica procesul boratului de fiecare data cand mananc altceva inafara de ciocolata. Seman cu o stafie. Bu Hu Hu!
In fine, Craciun Fericit!
E cel mai sec post al meu. Stiu asta. De fiecare data am scris ce am simtit. De data asta simt prea multe. Sunt prea multe de zis, de aceea nu m-am chinuit prea tare sa impodobesc frazele cu metafore. Hai, Merry Christmas. Ho Ho Ho. :|
joi, 23 decembrie 2010
joi, 16 decembrie 2010
despre mine. despre sentimente. despre stari.
Azi e sinistru. Azi totul ma apasa si mi-e atat de greu. Azi am un suflet gol, dar in acelasi timp mult prea greu pentru a-l mai tine. Azi ma simt cea mai slaba si mai vulnerabila fiinta de pe Pamant. Tot ce e mai urat, mai apasator, mai dureros s-a cuibarit in mintea si sufletul meu...azi.
Simt lucruri pe care nu ar trebui sa le simt. Simt de parca intreg Universul ar vrea sa-si apese greutatea asupra fiintei mele. Sunt confuza, dar in acelasi timp stiu adevarul. Care adevar? Adevarul despre el, despre noi, despre voi, despre mine. E un adevar al vietii pe care nu am fost pregatita sa-l aflu.
Ma simt tradata, umilita, simt cum toate celulele trupului meu se razvratesc si ma dor. Ma doare atat de tare incat as vrea sa zbier. As vrea sa urlu astfel incat toata suflarea omeneasca sa ma auda. Sa-mi auda deznadejdea, disperarea si ura.
Maine voi fi din nou un om vesel si plin de viata, dar azi ma doare.
Ma doare ca am avut sperante, ma doare ca am crezut in oameni si ma doare ca traiesc. Azi ma doare ca traiesc.
E atat de urat sa traiesti singur. Sunt dependenta de oameni, dar acestia incep sa plece incetul cu incetul. Stiu si mi-e frica de faptul ca voi ramane cu un gust amar, cu pofta de a fuma din oameni.
Cei vechi mai sunt langa mine. Dar cei noi? Unde au plecat cei in care am pus sentimente, sperante, vise? Unde ai plecat TU, de fapt?
Mi-e dor de el, nu de tine. Mi-a fost tot timpul dor de el si de aceea am pus sperante in tine. Tu m-ai ajutat sa fac acest lucru. M-ai ajutat sa incep sa simt din nou fluturasi in stomac, dorinta de a sta cu tine toate secundele vietii mele. Mi-ai atins sufletul si mintea, mi-ai dezghetat inima si mi-ai redat acea sclipire de fericire.M-ai tradat.
Iar acum? Iar azi? Azi ma simt pierduta. Sper sa ma regasesc, dar mi-e frica. A inceput sa-mi fie frica de oameni, a inceput sa-mi fie frica de iubire, de prietenie, de veselie. Toate trec si toate dor pana la urma.
Macar de mi-ar spune cineva care sunt greselile mele. Ce fac? Ce nu fac? Cum sunt? Cum nu sunt? De ce nu pot sa cunosc si eu fericirea pe care o vad in jurul meu? Oare chiar totul e platonic, efemer?
V-am dezamagit?
Simt lucruri pe care nu ar trebui sa le simt. Simt de parca intreg Universul ar vrea sa-si apese greutatea asupra fiintei mele. Sunt confuza, dar in acelasi timp stiu adevarul. Care adevar? Adevarul despre el, despre noi, despre voi, despre mine. E un adevar al vietii pe care nu am fost pregatita sa-l aflu.
Ma simt tradata, umilita, simt cum toate celulele trupului meu se razvratesc si ma dor. Ma doare atat de tare incat as vrea sa zbier. As vrea sa urlu astfel incat toata suflarea omeneasca sa ma auda. Sa-mi auda deznadejdea, disperarea si ura.
Maine voi fi din nou un om vesel si plin de viata, dar azi ma doare.
Ma doare ca am avut sperante, ma doare ca am crezut in oameni si ma doare ca traiesc. Azi ma doare ca traiesc.
E atat de urat sa traiesti singur. Sunt dependenta de oameni, dar acestia incep sa plece incetul cu incetul. Stiu si mi-e frica de faptul ca voi ramane cu un gust amar, cu pofta de a fuma din oameni.
Cei vechi mai sunt langa mine. Dar cei noi? Unde au plecat cei in care am pus sentimente, sperante, vise? Unde ai plecat TU, de fapt?
Mi-e dor de el, nu de tine. Mi-a fost tot timpul dor de el si de aceea am pus sperante in tine. Tu m-ai ajutat sa fac acest lucru. M-ai ajutat sa incep sa simt din nou fluturasi in stomac, dorinta de a sta cu tine toate secundele vietii mele. Mi-ai atins sufletul si mintea, mi-ai dezghetat inima si mi-ai redat acea sclipire de fericire.M-ai tradat.
Iar acum? Iar azi? Azi ma simt pierduta. Sper sa ma regasesc, dar mi-e frica. A inceput sa-mi fie frica de oameni, a inceput sa-mi fie frica de iubire, de prietenie, de veselie. Toate trec si toate dor pana la urma.
Macar de mi-ar spune cineva care sunt greselile mele. Ce fac? Ce nu fac? Cum sunt? Cum nu sunt? De ce nu pot sa cunosc si eu fericirea pe care o vad in jurul meu? Oare chiar totul e platonic, efemer?
V-am dezamagit?
vineri, 3 decembrie 2010
Alex se da cu sania.
Mi-a zis Alex sa scriu o poezie si despre el. Adica un post, dar na, el asta a inteles din blogul meu, ca e o poezie. Nu pot sa ma supar, m-am obisnuit deja cu ironiile si prostiile lui.
ALEX. Cine nu-l cunoaste pe Alex, e colegul meu. Un tip inalt, hai sa zicem frumusel, dar nu-l laud prea tare ca-mi sare-n cap. Oricum am zis ca-l fac faimos, da' parca nu-mi prea vine.
E baiat bun daca-l cunosti de-o saptamana, daca-l cunosti de aproape 4 ani, iti vine sa-i dai la mufa de doua ori pe zi. E baiat bun, dar se cam intrece cu glumele proaste. Oricum rade la toate tampeniile, ajutat fiind de coleg-su'. Nu vreau sa-l fac faimos si pe Ro. si nu am sa scriu niciodata "o poezie" cu titlul "Ro. se da cu sania." :))
Stiu ca nu are nicio legatura titlul "poeziei" cu ce am scris, am inceput sa aberez, dar asta doar pentru ca am fost provocata si cine ma cunoaste stie ca eu nu refuz provocarile.
A zis Alex ca o sa-si faca un blog in care o sa scrie despre masini, de la alternatoare pana la tobe de esapament. Super, Alex! Promit ca am sa fiu cea mai mare fana a ta. :))
Aaa si daca cineva din afara prietenilor nostri comuni va avea vreodata telefonul meu in mana si va gasi in agenda un contact : "Super Alex!", ala e colegu' meu. Mult-iubitul meu coleg. Un fel de Superman da' mai de la Siret a.k.a "WEST" :))
Uite Alexe, ai vazut ce poezie frumoasa am facut despre tine? Nu am fost nici macar un strop nesimtita si nu am vorbit deloc urat de tine. :) Hai, stiu ca ma iubesti si ca o sa plangi cand terminam liceul. Poate pana atunci inveti sa-ti mai tii gura.
Acu' te caut in lista de mess sa-ti dau linku'...sa nu te emotionezi si sa nu plangi cand ai sa citesti. Sa stii ca nu am sa sterg post-ul asta. Ramane aici pana desfiintez tot blogul.
Asteptam poeziile tale despre alternatoare.
Mult pa. :)) :*
[imi cer scuze pentru faptul ca am iesit putin din tema "jurnalului" prin post-ul asta, dar nu m-am putut abtine.
Lucrurile vor reveni la normal cu urmatoarea "poezie". aa, mi-am reparat si punctul.]
ALEX. Cine nu-l cunoaste pe Alex, e colegul meu. Un tip inalt, hai sa zicem frumusel, dar nu-l laud prea tare ca-mi sare-n cap. Oricum am zis ca-l fac faimos, da' parca nu-mi prea vine.
E baiat bun daca-l cunosti de-o saptamana, daca-l cunosti de aproape 4 ani, iti vine sa-i dai la mufa de doua ori pe zi. E baiat bun, dar se cam intrece cu glumele proaste. Oricum rade la toate tampeniile, ajutat fiind de coleg-su'. Nu vreau sa-l fac faimos si pe Ro. si nu am sa scriu niciodata "o poezie" cu titlul "Ro. se da cu sania." :))
Stiu ca nu are nicio legatura titlul "poeziei" cu ce am scris, am inceput sa aberez, dar asta doar pentru ca am fost provocata si cine ma cunoaste stie ca eu nu refuz provocarile.
A zis Alex ca o sa-si faca un blog in care o sa scrie despre masini, de la alternatoare pana la tobe de esapament. Super, Alex! Promit ca am sa fiu cea mai mare fana a ta. :))
Aaa si daca cineva din afara prietenilor nostri comuni va avea vreodata telefonul meu in mana si va gasi in agenda un contact : "Super Alex!", ala e colegu' meu. Mult-iubitul meu coleg. Un fel de Superman da' mai de la Siret a.k.a "WEST" :))
Uite Alexe, ai vazut ce poezie frumoasa am facut despre tine? Nu am fost nici macar un strop nesimtita si nu am vorbit deloc urat de tine. :) Hai, stiu ca ma iubesti si ca o sa plangi cand terminam liceul. Poate pana atunci inveti sa-ti mai tii gura.
Acu' te caut in lista de mess sa-ti dau linku'...sa nu te emotionezi si sa nu plangi cand ai sa citesti. Sa stii ca nu am sa sterg post-ul asta. Ramane aici pana desfiintez tot blogul.
Asteptam poeziile tale despre alternatoare.
Mult pa. :)) :*
[imi cer scuze pentru faptul ca am iesit putin din tema "jurnalului" prin post-ul asta, dar nu m-am putut abtine.
Lucrurile vor reveni la normal cu urmatoarea "poezie". aa, mi-am reparat si punctul.]
...copii se dau cu sanii.
A venit iarna! Din nou. Naspa. Pana anul acesta intotdeauna reuseam sa ma bucur de anotimpul alb, reuseam sa adun primii fulgi de nea in palma si sa ma mir cat de perfecti sunt, cat de minunat e procesul de topire datorat caldurii trupului meu. Pana anul acesta reuseam sa ma bulgaresc si sa primesc frecusuri, actiuni ce aduceau implicit cate doua trei zile de febra, amigdale umflate si tuse. Pana anul acesta....acum nu stiu exact de ce, dar cand am vazut primul fulg de nea fara sa vreau am zis: "sa mi bag p**a, iar ninge!" Urat, dar recunosc.
E naspa frigul si e naspa iarna asta. Deja m-am saturat de paltonul meu legat cu "shpelca" ca nu am bani sa-mi cumpar altul :)), m-am saturat sa-mi trag mucii ca nu am niciodata servetele la mine si m-am saturat sa fac doua ore pana la scoala din cauza ca alunec foarte tare :))
Dar totusi....
Azi am tras o fuga pana in oras sa-mi iau anitbiotice (tin sa precizez ca nebuna-iarna mi-a adus si o infectie in gat si niste plamani bolnavi) si conjuctura a fost de asa natura incat a trebuit sa merg in drumul spre casa cu niste copilasi de printr-a cincea. Si erau atat de fericiti, atat de inocenti...erau doua fetite si doi baietei, baieteii gemeni...sa-i fi auzit cum isi faceau planuri....
"- Ne intalnim la 2.30 la tine la deal, da? Daca nu au pus nisip pe dealul tau, ne dam cu sania acolo, daca au pus mergem pe deal la Roxana, ca acolo astia nu pun niciodata.
- Eu ieri m-am dat cu sania o gramada si a venit mama si m-a chemat sa-mi scriu tema la matematica.
- Maine o sa se topeasca zapada, astia au pus nisip pe toate dealurie mari, unde cand te dai, merge repede.
-La Roxana pe deal nu e nisip si inca nu s-a topit zapada.
-Dealu' lu' Roxana e mic..."
Minutele in care am mers langa acesti inocenti, am zambit incontinuu. Gemenii sunt extraordinar de sasaiti, atat de dragalasi...Cand i-am intrebat daca s-au bulgarit anul asta, unul din ei mi-a zis ca "tu vorbesti ca doamna de germana" :)
Tocmai mi se daduse un motiv sa incep sa ma bucur de iarna, macar amintindu-mi de serile in care cu nasul inghetat si cu aburi iesindu-mi din gura, ma dadeam cu sania pe dealul lu' Ionela...mi-au dat un motiv sa-mi amintesc cum mergeam la bunica in beci sa caut morcovi ca sa-i pun Omului de Zapada...sa-mi amintesc cum fugeam de baietii mari care vroiau sa ma bage in zapada...
Acum nu mai fug de baieti mari, dar ei nu mai vor sa ma bage in zapada :)) vremurile s-au schimbat. Toti ne-am schimbat. Pe vremea in care imprumutam sanii din vecini nimeni nu punea nisip pe dealuri si puteam sa ne dam cu sania unde vroiam. Acum doar dealul Roxanei este destinat saniilor, tipetelor si mucilor trasi...din pacate. Ma cam enerveaza cand aud 10 tanci cum tipa pe la geamurile mele si eu nu pot sa ies sa ma dau cu sania cu ei. Sunt prea mare.
E naspa frigul si e naspa iarna asta. Deja m-am saturat de paltonul meu legat cu "shpelca" ca nu am bani sa-mi cumpar altul :)), m-am saturat sa-mi trag mucii ca nu am niciodata servetele la mine si m-am saturat sa fac doua ore pana la scoala din cauza ca alunec foarte tare :))
Dar totusi....
Azi am tras o fuga pana in oras sa-mi iau anitbiotice (tin sa precizez ca nebuna-iarna mi-a adus si o infectie in gat si niste plamani bolnavi) si conjuctura a fost de asa natura incat a trebuit sa merg in drumul spre casa cu niste copilasi de printr-a cincea. Si erau atat de fericiti, atat de inocenti...erau doua fetite si doi baietei, baieteii gemeni...sa-i fi auzit cum isi faceau planuri....
"- Ne intalnim la 2.30 la tine la deal, da? Daca nu au pus nisip pe dealul tau, ne dam cu sania acolo, daca au pus mergem pe deal la Roxana, ca acolo astia nu pun niciodata.
- Eu ieri m-am dat cu sania o gramada si a venit mama si m-a chemat sa-mi scriu tema la matematica.
- Maine o sa se topeasca zapada, astia au pus nisip pe toate dealurie mari, unde cand te dai, merge repede.
-La Roxana pe deal nu e nisip si inca nu s-a topit zapada.
-Dealu' lu' Roxana e mic..."
Minutele in care am mers langa acesti inocenti, am zambit incontinuu. Gemenii sunt extraordinar de sasaiti, atat de dragalasi...Cand i-am intrebat daca s-au bulgarit anul asta, unul din ei mi-a zis ca "tu vorbesti ca doamna de germana" :)
Tocmai mi se daduse un motiv sa incep sa ma bucur de iarna, macar amintindu-mi de serile in care cu nasul inghetat si cu aburi iesindu-mi din gura, ma dadeam cu sania pe dealul lu' Ionela...mi-au dat un motiv sa-mi amintesc cum mergeam la bunica in beci sa caut morcovi ca sa-i pun Omului de Zapada...sa-mi amintesc cum fugeam de baietii mari care vroiau sa ma bage in zapada...
Acum nu mai fug de baieti mari, dar ei nu mai vor sa ma bage in zapada :)) vremurile s-au schimbat. Toti ne-am schimbat. Pe vremea in care imprumutam sanii din vecini nimeni nu punea nisip pe dealuri si puteam sa ne dam cu sania unde vroiam. Acum doar dealul Roxanei este destinat saniilor, tipetelor si mucilor trasi...din pacate. Ma cam enerveaza cand aud 10 tanci cum tipa pe la geamurile mele si eu nu pot sa ies sa ma dau cu sania cu ei. Sunt prea mare.
marți, 30 noiembrie 2010
mamei mele, cu drag
"Mami te iubeste mult, ca pe viata mea, mi-e tare dor de tine, puiul meu, dar ma mai uit pe poze si-mi mai trece oleaca! Sa-ti mearga totul super, sa fii fericita si sa ai in viata tot ce-ti doresti! Te pupicesc dulce, dulce, dulce, cu mult doooor,,,,mama!"
Acesta este un fragment din scrisoarea pe care mi-ai trimis-o azi! Acesta e un fragment care mi-a facut sufletul sa urle, sa planga cu disperare! Mi-e atat de dor de tine iubita mama, incat imi vine sa ma tarasc catre tocul "cizmei" (Italia)
De ce a trebuit sa pleci de langa mine si sa ma lasi singura? De ce tara asta de cacat nu ti-a oferit sprijinul de care are nevoie o mama singura si bolnava sa-si creasca singurul copil? De ce sursa aia de spermatozoid numit cica "tata" nu a putut sa aiba macar un gram de suflet?
Cum a putut sa plece si sa ne lase asa?
E atat de nedrept totul!
Vad in jurul meu copii care au totul, parintii aproape, bani, iubire, dar nu pretuiesc! Vad in jurul meu copii care-si injura parintii, ii lovesc chiar!
Vezi iubita mama, cat de nedrept e?
Eu mi-as dori sa te am langa mine iar cei care-si au mamele langa ei si nu dau doi bani pe asta!
Iti promit draga mea ca asta nu va dura la nesfarsit! Stiu ca stai acolo pentru mine si de aceea ma simt si mai prost, ma simt inutila,,,imi doresc din tot sufletul sa fac ceva sa te am aproape, sa fiu sigura ca aici nu-si bate joc nimeni de tine asa cum se intampla in tara acelor nenorociti!
Stiu ca ti-e greu si ca nu-mi spui! Stiu ca te chinui cu tot doar ca sa castigi niste bani sa ma ajuti sa ajung pe picioarele mele!
Imi pare rau, dar iti promit ca asta nu va mai dura mult! Iti jur de fapt, ca nu peste mult timp totul se va schimba!
Ti-am mai promis odata ca tu-mi vei creste baietelul cu ochi albastri si cu parul brunet :D pe care il va chema Robert, Daniel sau Sergiu :))
Pentru ca toate astea sa se intample trebuie sa ai grija de tine si sa avem rabdare! Totul se va rezolva, va fi bine :)
Te iubesc scumpa mea!
Mamei mele cu drag,
Roxana
Acesta este un fragment din scrisoarea pe care mi-ai trimis-o azi! Acesta e un fragment care mi-a facut sufletul sa urle, sa planga cu disperare! Mi-e atat de dor de tine iubita mama, incat imi vine sa ma tarasc catre tocul "cizmei" (Italia)
De ce a trebuit sa pleci de langa mine si sa ma lasi singura? De ce tara asta de cacat nu ti-a oferit sprijinul de care are nevoie o mama singura si bolnava sa-si creasca singurul copil? De ce sursa aia de spermatozoid numit cica "tata" nu a putut sa aiba macar un gram de suflet?
Cum a putut sa plece si sa ne lase asa?
E atat de nedrept totul!
Vad in jurul meu copii care au totul, parintii aproape, bani, iubire, dar nu pretuiesc! Vad in jurul meu copii care-si injura parintii, ii lovesc chiar!
Vezi iubita mama, cat de nedrept e?
Eu mi-as dori sa te am langa mine iar cei care-si au mamele langa ei si nu dau doi bani pe asta!
Iti promit draga mea ca asta nu va dura la nesfarsit! Stiu ca stai acolo pentru mine si de aceea ma simt si mai prost, ma simt inutila,,,imi doresc din tot sufletul sa fac ceva sa te am aproape, sa fiu sigura ca aici nu-si bate joc nimeni de tine asa cum se intampla in tara acelor nenorociti!
Stiu ca ti-e greu si ca nu-mi spui! Stiu ca te chinui cu tot doar ca sa castigi niste bani sa ma ajuti sa ajung pe picioarele mele!
Imi pare rau, dar iti promit ca asta nu va mai dura mult! Iti jur de fapt, ca nu peste mult timp totul se va schimba!
Ti-am mai promis odata ca tu-mi vei creste baietelul cu ochi albastri si cu parul brunet :D pe care il va chema Robert, Daniel sau Sergiu :))
Pentru ca toate astea sa se intample trebuie sa ai grija de tine si sa avem rabdare! Totul se va rezolva, va fi bine :)
Te iubesc scumpa mea!
Mamei mele cu drag,
Roxana
miercuri, 24 noiembrie 2010
cat de tare doare batranetea?
Cat de "cool" e sa fii tanar, nu? Cat de tare, cat de incitant este sa nu-ti pese de nimic, sa alergi prin viata doar asa, de dragul de a alerga, fara vreun scop anume!
Suntem tineri, ce ne pasa, viata e frumoasa si, fara sa ne gandim la consecinte, facem tot felul de cacaturi doar pentru a simti ca traim
Oare si tinerii de acum 70 de ani erau asa cool ca noi? Nu cred!
Te-as ruga frumos sa faci un exercitiu de memorie si sa-mi spui de cate ori nu te-ai uitat urat la un batran care era in fata ta si mergea mult prea incet, fara sa-ti dea ocazia sa intri "in depasire"! De cate ori nu ti-ai injurat in gand, sau chiar "face to face" bunicii pentru ca-ti spuneau de prea multe ori "pe vremea mea,,,"
Gandeste-te imbecilule ca ieri erau si ei ca noi, in floarea varstei, puternici, sanatosi,,,acum au imbatranit si floarea varstei s-a asezat bine pe chipul lor! Pentru ce sa-i injuri?
Respecta-ti idiotule batranii cat mai poti, gandeste-te ca ei au contribuit la viata ta, fara ei ai fi fost si acum o boaba de spermatozoid asteptand un ovul disponibil! :))
Daca as putea, as introduce o lege care sa pedepseasca penal prostii astia care isi bat joc de oamenii in varsta!
Daca as putea, as introduce o lege care sa pedepseasca penal prostii astia care isi bat joc de oamenii in varsta!
Iti dai seama cat au muncit? Cat s-au chinuit sa treaca prin viata doar pentru a le fi bine copiilor lor? Caci marea majoritate dintre batranii de azi, de exemplu, au muncit pentru copiiI lor!
Imagineaza-ti ca muncesti din greu 50 de ani, cresti vreo 7 plozi, care atunci cand ajung la stadiul de "cool" te lasa balta, iti mai fura si pensia si te mai baga , te mai scot si te dau de-a dura pana ajungi la azil!
Ramai inchis acolo si iti duci viata de pe o zi pe alta! Asta in cel mai bun caz, in cel mai rau, ramai singur intr-o casa pe care ai construit-o cu sudoarea fruntii, ramai sa-ti numeri pensia amarata, sa vezi daca iti ajunge si de o bucatica de parizer luna asta!
Incerci cu lacrimi in ochi sa le cauti scuze odraslelor pentru faptul ca te-au lasat singur si te uiti de fiecare data in zare pana te dor ochii poate poate vine cineva si pe la tine!
Dur, nu? Mai imagineaza-ti si cate au indurat batranii nostri "pe vremea lor",,,ei au apucat sa traiasca pe vremea razboaielor, a lagarelor de concentrare, a comunismului,,,au apucat sa munceasca non-stop, sa manance o ceapa o data pe zi, doar pentru a nu cadea din picioare!
Tu nu ai apucat vremurile astea! Tu acum dormi cat vrei, pleci cand vrei, ai bani "cacalau" pentru ca ai parinti care te sponsorizeaza,,,tu ai "leptop", celulare, BMW-uri la 18 ani!
Si toate astea datorita lor!
Ai grija de batrani, nu mai da in ei de parca ar fi animale, du-te cat de repede poti la bunicii tai si zi-le cat de mult ii respecti!
Daca nu ai cum, respecta-ti macar parintii, ai grija de ei, caci maine si ei vor fi batrani! Niciodata nu ai timp prea putin pentru a-i iubi pe cei din jurul tau!
joi, 12 august 2010
EU NU VREAU ASA...
Vorbesc din nou cu tine, omul meu drag. Vrei, rogu-te sa-mi explici si mie ce inseamna omul perfect, societatea perfecta, lumea perfecta?
Vrei, rogu-te sa-mi explici de ce toata lumea se ia dupa sabloane? Dupa acele tipare care sunt atat de imperfecte, contrar parerii celorlalti? Ia trage o privire prin jur si zi-mi ce vezi.
Eu vad doar oameni care se copie unul pe celalalt, nu din respect pentru persoana respectiva, nu din dorinta de a-si arata loialitatea, desi ma indoiesc ca aceasta ar fi solutia potrivita...ci doar din orgoliu, din ignoranta, din principii eronate.
Eu nu vreau sa fiu ca ceilalti.
Eu nu vreau sa fiu o papusa insensibila cu silicon in loc de creier si gloss roz bombon in loc de buze.
Eu nu vreau sa ma trezesc dimineata si sa-mi pipai sanii sa vad daca nu s-au spart peste noapte.:))
Eu nu vreau sa-mi curga balele cand ma uit la vreo bucata de ciocolata si sa-mi inghit insa frunza de salata.
Eu nu vreau sa port tocuri de 30 de cm si sa-mi rup capul dupa doi pasi.
Eu nu vreau sa-mi arat fundu' de sub o fusta care mai degraba seamana cu o batista.
Eu nu vreau sa umblu cu barbati de 40 de ani care au insa un BMW negru si un milion de euro in cont.
Eu nu vreau sa ma f*t cu un "Don Juan" doar pentru ca celelalte 150 de fete au facut-o.
Eu nu vreau sa am prietene care chitzaie, isi flutura genele ca pe steagul pacii si isi piaptana capita la fiecare 5 minute.
Eu vreau sa fiu EU!
Vreau sa-mi tuguiesc buzele mele proprii si personale, cu buza de sus mult mai subtire decat cealalalta, nu cu buzele umflate de colagen.
Vreau ca dimineata sa ma trezesc cu sanii mei mici, fara sa-i pipai, stiu ca ei vor fi acolo tot timpul, iar daca pleaca in drumetii oricum nu se vede diferenta;) :))
Vreau sa-mi mananc felia de pizza in liniste, cu sucul "cu bulbuci" langa mine fara sa fug repede sa ma cantaresc sa vad daca am mai pus vreo 5 g in plus.
Vreau sa ma simt bine cu picioarele mele subiri, cu fundul meu mult prea mare in comparatie cu picioarele, sa ma simt in largul meu cand port adidasi si jeansi si sa ma simt importanta, inalta si frumoasa cand port tocuri. (odata la 3 luni maxim!)
Vreau sa umblu cu un baiat, nu cu un barbat si nu am sa o fac niciodata cu un "Don Juan" doar pentru ca nisite idioate mai frumoase, mai populare si mai proaste ca mine au facut-o. :))
Vreau prietene naturale langa mine, care se aseaza pe bordura fara sa se teama ca-si murdaresc chilotii (pardon, pantalonii scurti) albi. Vreau prietene care nu isi flutura genele, ci care-si flutura spancenele! :))(gluma)
Acu' vorbesc din nou cu tine, omule. Pot sa fac ceea ce-mi doresc? Pot oare eu sa ma simt bine in tara mea, intre prietenii mei, in societatea asta obscura careia imi vine sa-i frec vreo doua bate peste cap ca sa-si revina?
Pot sa fiu eu, Roxana Ursz fara sa-mi fie frica sa aud vreo injuratura, vreo chitaiala si plescaituri a dezabrobare in spatele meu?
Daca voi reusi candva sa fac ceea ce-mi doresc sa fac fara sa imit pe cineva doar ca sa dau bine, jur ca-mi voi iubi tara din nou!
Vrei, rogu-te sa-mi explici de ce toata lumea se ia dupa sabloane? Dupa acele tipare care sunt atat de imperfecte, contrar parerii celorlalti? Ia trage o privire prin jur si zi-mi ce vezi.
Eu vad doar oameni care se copie unul pe celalalt, nu din respect pentru persoana respectiva, nu din dorinta de a-si arata loialitatea, desi ma indoiesc ca aceasta ar fi solutia potrivita...ci doar din orgoliu, din ignoranta, din principii eronate.
Eu nu vreau sa fiu ca ceilalti.
Eu nu vreau sa fiu o papusa insensibila cu silicon in loc de creier si gloss roz bombon in loc de buze.
Eu nu vreau sa ma trezesc dimineata si sa-mi pipai sanii sa vad daca nu s-au spart peste noapte.:))
Eu nu vreau sa-mi curga balele cand ma uit la vreo bucata de ciocolata si sa-mi inghit insa frunza de salata.
Eu nu vreau sa port tocuri de 30 de cm si sa-mi rup capul dupa doi pasi.
Eu nu vreau sa-mi arat fundu' de sub o fusta care mai degraba seamana cu o batista.
Eu nu vreau sa umblu cu barbati de 40 de ani care au insa un BMW negru si un milion de euro in cont.
Eu nu vreau sa ma f*t cu un "Don Juan" doar pentru ca celelalte 150 de fete au facut-o.
Eu nu vreau sa am prietene care chitzaie, isi flutura genele ca pe steagul pacii si isi piaptana capita la fiecare 5 minute.
Eu vreau sa fiu EU!
Vreau sa-mi tuguiesc buzele mele proprii si personale, cu buza de sus mult mai subtire decat cealalalta, nu cu buzele umflate de colagen.
Vreau ca dimineata sa ma trezesc cu sanii mei mici, fara sa-i pipai, stiu ca ei vor fi acolo tot timpul, iar daca pleaca in drumetii oricum nu se vede diferenta;) :))
Vreau sa-mi mananc felia de pizza in liniste, cu sucul "cu bulbuci" langa mine fara sa fug repede sa ma cantaresc sa vad daca am mai pus vreo 5 g in plus.
Vreau sa ma simt bine cu picioarele mele subiri, cu fundul meu mult prea mare in comparatie cu picioarele, sa ma simt in largul meu cand port adidasi si jeansi si sa ma simt importanta, inalta si frumoasa cand port tocuri. (odata la 3 luni maxim!)
Vreau sa umblu cu un baiat, nu cu un barbat si nu am sa o fac niciodata cu un "Don Juan" doar pentru ca nisite idioate mai frumoase, mai populare si mai proaste ca mine au facut-o. :))
Vreau prietene naturale langa mine, care se aseaza pe bordura fara sa se teama ca-si murdaresc chilotii (pardon, pantalonii scurti) albi. Vreau prietene care nu isi flutura genele, ci care-si flutura spancenele! :))(gluma)
Acu' vorbesc din nou cu tine, omule. Pot sa fac ceea ce-mi doresc? Pot oare eu sa ma simt bine in tara mea, intre prietenii mei, in societatea asta obscura careia imi vine sa-i frec vreo doua bate peste cap ca sa-si revina?
Pot sa fiu eu, Roxana Ursz fara sa-mi fie frica sa aud vreo injuratura, vreo chitaiala si plescaituri a dezabrobare in spatele meu?
Daca voi reusi candva sa fac ceea ce-mi doresc sa fac fara sa imit pe cineva doar ca sa dau bine, jur ca-mi voi iubi tara din nou!
marți, 10 august 2010
UN ULTIM RAVAS, IUBITE...
Te-am visat azi-noapte. Erai fericit. Zambeai si ma iubeai din priviri. De fapt, eram doi fericiti: tu si eu. Ce mai faci tu puiul meu? Esti fericit?
Ce mult mi-as dori sa ma suni si sa-mi spui ca totul e bine, ca avem voie si dreptul sa fim fericiti. Ce mult mi-as dori ca lumea, societatea si Dumnezeu sa ne dea voie sa ne iubim. Nu ne da voie. Eu nu am dreptul sa te iubesc, sa te privesc, nici macar sa ma gandesc la tine nu am voie. Dar o fac. Stii de ce? Pentru ca tot ceea ce a fost intre noi, a fost special. Tu mi-ai deschis portile catre iubire. A fost un gest frumos. Poate cel mai frumos gest pe care il poate face cineva pentru un seaman de-al sau : sa-i dea voie sa-l iubeasca.
Doamne si cat de mult te-am iubit. Doamne si cat de mult te iubesc...cat te voi mai iubi...
Cine este vinovat pentru toate ce ni se intampla? Eu sau tu? Oare pot da eu timpul inapoi? Sa te las sa ma iubesti asa cum numai tu stiai sa o faci la timpul potrivit? Am pierdut pentru ca am fost orgolioasa, mandra...am mintit ca nu te iubesc iar acum am ramas fara tine.
Au fost atatea clipe petrecute impreuna..clipe ce au format ani. Stii cati ani au trecut? Foarte multi. O intreaga copilarie...o intreaga adolescenta..au trecut toti. Daca nu ar fi trecut atat de repede mi-as fi dat seama ca trebuie sa lupt pentru tine si poate acum lumea nu mi te-ar mai fi interzis. E tardiv...
Iubite, acesta este ultimul ravas ce ti-l las. De azi voi merge mai departe. Voi iubi din nou, ma voi lasa iubita si mai ales, voi invata sa lupt. Nu mai vreau sa pierd nimic din viata mea. Voi incerca sa fiu fericita fara tine.
Sa fii fericit iubite, ai grija de ceea ce ti-a dat Dumnezeu in grija intr-un timp atat de scurt. Ai grija de minunea din viata ta si nu o lasa sa sufere din cauza celor mari. Minunea ta merita ca cel care i-a dat viata sa-i aduca lumea la picioare....iar tu meriti sa fii fericit macar pentru ea.
Gata cu privirile triste cand ne intalnim, gata cu amintiri derulate in fata ochilor cand privim unul la altul, gata cu nostalgiile. Astazi imi iau ramas-bun de la tine!
Pastreaza cu drag amintirea mea in sufletul tau, pastreaza un loc special in inima ta. Drumurile noastre au cazut.
Cu drag, cineva care stiu sigur ca va face parte din vise si amintiri speciale si de neuitat.
Roxana Ursz.
Ce mult mi-as dori sa ma suni si sa-mi spui ca totul e bine, ca avem voie si dreptul sa fim fericiti. Ce mult mi-as dori ca lumea, societatea si Dumnezeu sa ne dea voie sa ne iubim. Nu ne da voie. Eu nu am dreptul sa te iubesc, sa te privesc, nici macar sa ma gandesc la tine nu am voie. Dar o fac. Stii de ce? Pentru ca tot ceea ce a fost intre noi, a fost special. Tu mi-ai deschis portile catre iubire. A fost un gest frumos. Poate cel mai frumos gest pe care il poate face cineva pentru un seaman de-al sau : sa-i dea voie sa-l iubeasca.
Doamne si cat de mult te-am iubit. Doamne si cat de mult te iubesc...cat te voi mai iubi...
Cine este vinovat pentru toate ce ni se intampla? Eu sau tu? Oare pot da eu timpul inapoi? Sa te las sa ma iubesti asa cum numai tu stiai sa o faci la timpul potrivit? Am pierdut pentru ca am fost orgolioasa, mandra...am mintit ca nu te iubesc iar acum am ramas fara tine.
Au fost atatea clipe petrecute impreuna..clipe ce au format ani. Stii cati ani au trecut? Foarte multi. O intreaga copilarie...o intreaga adolescenta..au trecut toti. Daca nu ar fi trecut atat de repede mi-as fi dat seama ca trebuie sa lupt pentru tine si poate acum lumea nu mi te-ar mai fi interzis. E tardiv...
Iubite, acesta este ultimul ravas ce ti-l las. De azi voi merge mai departe. Voi iubi din nou, ma voi lasa iubita si mai ales, voi invata sa lupt. Nu mai vreau sa pierd nimic din viata mea. Voi incerca sa fiu fericita fara tine.
Sa fii fericit iubite, ai grija de ceea ce ti-a dat Dumnezeu in grija intr-un timp atat de scurt. Ai grija de minunea din viata ta si nu o lasa sa sufere din cauza celor mari. Minunea ta merita ca cel care i-a dat viata sa-i aduca lumea la picioare....iar tu meriti sa fii fericit macar pentru ea.
Gata cu privirile triste cand ne intalnim, gata cu amintiri derulate in fata ochilor cand privim unul la altul, gata cu nostalgiile. Astazi imi iau ramas-bun de la tine!
Pastreaza cu drag amintirea mea in sufletul tau, pastreaza un loc special in inima ta. Drumurile noastre au cazut.
Cu drag, cineva care stiu sigur ca va face parte din vise si amintiri speciale si de neuitat.
Roxana Ursz.
vineri, 6 august 2010
ZAMBESTE. NU DOARE!
Zambetul este cea mai importanta arma impotriva nedreptatii, inumanitatii, conflictelor, manipularii, josniciei. Un zambet se comporta intocmai unei fortarete: vezi ce se intampla dincolo de ziduri, esti constient de raul care se indreapta spre tine, dar tu te simti in siguranta. Nimeni si nimic nu poate ajunge la tine, decat daca gaseste o fisura.
Cand esti mic, nu intelegi multe lucruri, dar iti dai seama ca ceva este in neregula : zambeste. Nu doare!
Cand parintii tai creaza un adevarat razboi din casnicia lor: zambeste. Nu doare!
Cand il surprinzi pe tatal tau facand sex cu altcineva decat mama ta: zambeste. Nu doare!
Cand tatal tau pleca sa cumpere paine si nu se mai intoarce niciodata: zambeste. Nu doare!
Cand mama ta ramane cu o boala incurabila, insarcinata in 7 luni si cu un alt copil pe care sa-l creasca si sa-l educe singura: zambeste. Nu doare!
Cand o vezi pe mama ta umilindu-se in fata tatalui tau, implorandu-l sa se intoarca la familia pe care a parasit-o fara pic de regrete: zambeste. Nu doare!
Cand mama ta intra in coma din cauza durerii provocate de plecarea singurului barbat pe care l-a iubit cu adevarat: zambeste. Nu doare!
Cand din cauza comelor dese, mama iti naste o surioara moarta: zambeste. Nu doare!
Cand o vezi pe mama ta urland, cerand viata copilului sau macar sansa de a-l vedea in sicriu: zambeste. Nu doare!
Cand tu, avand in jur de 6 ani esti nevoita sa asisti la inmormantarea surioarei care nu a avut parte de nicio raza de soare: zambeste. Nu doare!
Cand cresti mai mare si vezi ca mama ta se lupta cu boala, cu sistemul de cacat din tara in care traiesti ca sa-si creasca unica fiica, s-o educe si sa-i ofere strictul necesar: zambeste. Nu doare!
Cand cresti mare si realizezi ca lumea e nedreapta: zambeste. Nu doare!
Cand nu ai parte de cel pe care-l iubesti din cauza ca totul este impotriva voastra: zambeste. Nu doare!
Cand te doare: zambeste. Doare mai putin atunci!
Eu? Eu am zambit. Am avut puterea de a zambi si de a trece peste fiecare obstacol. Toate cele de mai sus sunt franturi din viata mea. Nu mi-e frica sa o spun si nici nu e greu. O spun. Pentru ca e adevarat si pentru ca vreau sa-ti dau motive sa zambesti.
Zambeste. Nu doare! Chiar nu! Mie-mi face bine sa zambesc de fiecare data ca societatea obscura din jurul meu isi face simtita prezenta. Societatea e ca o curva. Iti ia tot ce ai mai de pret si pleaca. Curva iti ia banii, societatea iti ia demnitatea, sperantele, viitorul.
Oricat de sumbru ar parea totul: zambeste. Mie-mi place sa visez ca sunt fericita si zambesc... zambesc...zambesc... :)
Cand esti mic, nu intelegi multe lucruri, dar iti dai seama ca ceva este in neregula : zambeste. Nu doare!
Cand parintii tai creaza un adevarat razboi din casnicia lor: zambeste. Nu doare!
Cand il surprinzi pe tatal tau facand sex cu altcineva decat mama ta: zambeste. Nu doare!
Cand tatal tau pleca sa cumpere paine si nu se mai intoarce niciodata: zambeste. Nu doare!
Cand mama ta ramane cu o boala incurabila, insarcinata in 7 luni si cu un alt copil pe care sa-l creasca si sa-l educe singura: zambeste. Nu doare!
Cand o vezi pe mama ta umilindu-se in fata tatalui tau, implorandu-l sa se intoarca la familia pe care a parasit-o fara pic de regrete: zambeste. Nu doare!
Cand mama ta intra in coma din cauza durerii provocate de plecarea singurului barbat pe care l-a iubit cu adevarat: zambeste. Nu doare!
Cand din cauza comelor dese, mama iti naste o surioara moarta: zambeste. Nu doare!
Cand o vezi pe mama ta urland, cerand viata copilului sau macar sansa de a-l vedea in sicriu: zambeste. Nu doare!
Cand tu, avand in jur de 6 ani esti nevoita sa asisti la inmormantarea surioarei care nu a avut parte de nicio raza de soare: zambeste. Nu doare!
Cand cresti mai mare si vezi ca mama ta se lupta cu boala, cu sistemul de cacat din tara in care traiesti ca sa-si creasca unica fiica, s-o educe si sa-i ofere strictul necesar: zambeste. Nu doare!
Cand cresti mare si realizezi ca lumea e nedreapta: zambeste. Nu doare!
Cand nu ai parte de cel pe care-l iubesti din cauza ca totul este impotriva voastra: zambeste. Nu doare!
Cand te doare: zambeste. Doare mai putin atunci!
Eu? Eu am zambit. Am avut puterea de a zambi si de a trece peste fiecare obstacol. Toate cele de mai sus sunt franturi din viata mea. Nu mi-e frica sa o spun si nici nu e greu. O spun. Pentru ca e adevarat si pentru ca vreau sa-ti dau motive sa zambesti.
Zambeste. Nu doare! Chiar nu! Mie-mi face bine sa zambesc de fiecare data ca societatea obscura din jurul meu isi face simtita prezenta. Societatea e ca o curva. Iti ia tot ce ai mai de pret si pleaca. Curva iti ia banii, societatea iti ia demnitatea, sperantele, viitorul.
Oricat de sumbru ar parea totul: zambeste. Mie-mi place sa visez ca sunt fericita si zambesc... zambesc...zambesc... :)
joi, 5 august 2010
"ERAM TRIST CA NU AM PANTOFI, DAR AM INTALNIT UN OM CARE NU AVEA PICIOARE."
Fericirea! Stii tu oare omule ce inseamna fericirea? Auzim peste tot pe unde ne duc pasii acest cuvant. Acesta este de fapt telul omenirii. Fiecare dintre noi s-a nascut, a crescut si a trait cautandu-si ceea ce el a numit "fericirea".
Bineinteles ca fiecare om are fericirea-i proprie. Ce face pe unul fericit il darama pe altul. Ne bucuram ca am reusit sa intram la facultatea pe care ne-o doream? Ne-am gandit oare ca poate chiar langa noi statea cel caruia i-am luat locul pe lista adimisilor?
Cand suntem fericiti, in jurul nostru se asterne intunericul, lumina fiind concentrata doar asupra noastra. Suntem mandri, fericiti, urlam, tipam de bucurie, dar nu ne-am intors niciodata cu fata catre oamenii din jurul nostru. Oare cati dintre ei sunt fericiti pentru reusita noastra?
Poate ca era cineva langa tine caruia tu i-ai luat sperantele prin fericirea ta. Poate succesul dobandit ii era destinat ei. Poate ca a si plans langa tine, iar tu te simteai magulit ca plange pentru cat de bine-i pare de realizarile tale...
Suferinta? E aceasi chestie,doar pe invers. ":))"
"Eram trist ca nu am pantofi, dar am intalnit un om care nu avea picioare."
E trist sa recunosc ca fericirea si suferinta sunt direct proportionale cu banii. Din nou repet: De ce te plangi, omule? Care este telul tau in viata? Nu sa fii fericit? Atunci multumeste-te cu ce ai, fii fericit pentru fiecare dimineata in care te trezesti viu.
Fii fericit pentru fiecare ciripit pe care il auzi, pentru fiecare raza de soare ce reuseste sa-ti intre in casa dimineata printre perdelele trase.
Fii fericit pentru lucrurile marunte. Ele alcatuiesc lucrurile mari. Nu astepta bogatii, nu te lupta pentru efemer, ci lupta sa treci de limita. De fapt,lupta sa intelegi si sa vezi lucrurile marete din cele care par a fi lipsite de sens.
Esti trist pentru ca nu ai pantofi? Atunci gandeste-te dragul meu cum se simte cel care nu are picioare.
De ce nu-ti dai seama ca pe lumea asta sunt atatia oameni distrusi, fara speranta la mai bine? Nu vrei sa vezi cat de fericit esti tu, cat de bogat si cat viitor ai inaintea prezentului tau fata de acei oameni.
Poate ca omul care nu are picioare a vazut un alt om cersind viata. Cum ar fi ca tu, de exemplu, sa nu ai picioare, sa plangi,sa te vaiti ca nu ai sansa la o viata normala si sa vezi un om nimicit intr-un accident de masina, urland, cerand inca putine clipe de viata ca sa-si poata lua ramas bun de la familia lui?
Nu te-ai putea considera tu in cazul acesta un om fericit? Ba da. Stiu sigur. Hai,recunoaste!
GANDURI PRIMARE III
Ideea e ca sunt mai multe.:)) Hai sa reluam putin si apoi sa le luam pe indelete...
De ce te plangi omule? Stii, toata vorbaria asta a fost ca sa-ti dai tu seama ca de fapt si de drept pentru stadiul de "bucata de pamant" al Romaniei numai tu esti de vina!
Sa-ti enumar cateva din vine? OK: tu minti, tu treci nepasator pe langa "alti oameni", tu furi, tu esti egoist, invidios, egocentric, narcisist. Tu iti construiesti fericirea de pe urma nefericirii celorlalti, tu urli cand ar trebui sa vorbesti calm, tu bati la usi cu teancuri de bani, nu cu pumnul.
Tu dai mita, tu iei mita. Tu esti corupt!
Tu violezi, hartuiesti, bati, injuri, te droghezi. Tu esti animal!
Tu votezi mult si prost, tu te plangi dar astepti ca lucrurile sa fie rezolvate de Nenea. [ O:) ]
Tu esti fraier.
Tu esti vinovat pentru tot ce ti se intampla. Tu esti asasinul unei societati care s-a vrut a fi infloritoare.
De ce nu lupti? De ce nu te schimbi si nu incerci deloc sa-i schimbi si pe ceilalti? De ce te lasi batut de soarta? E atat de greu? Ti-ai imaginat vreodata ce minunat ar fi ca toti oamenii sa se uneasca, sa se lupte laolalta pentru un singur tel: fericirea?!
De ce te plangi omule? Stii, toata vorbaria asta a fost ca sa-ti dai tu seama ca de fapt si de drept pentru stadiul de "bucata de pamant" al Romaniei numai tu esti de vina!
Sa-ti enumar cateva din vine? OK: tu minti, tu treci nepasator pe langa "alti oameni", tu furi, tu esti egoist, invidios, egocentric, narcisist. Tu iti construiesti fericirea de pe urma nefericirii celorlalti, tu urli cand ar trebui sa vorbesti calm, tu bati la usi cu teancuri de bani, nu cu pumnul.
Tu dai mita, tu iei mita. Tu esti corupt!
Tu violezi, hartuiesti, bati, injuri, te droghezi. Tu esti animal!
Tu votezi mult si prost, tu te plangi dar astepti ca lucrurile sa fie rezolvate de Nenea. [ O:) ]
Tu esti fraier.
Tu esti vinovat pentru tot ce ti se intampla. Tu esti asasinul unei societati care s-a vrut a fi infloritoare.
De ce nu lupti? De ce nu te schimbi si nu incerci deloc sa-i schimbi si pe ceilalti? De ce te lasi batut de soarta? E atat de greu? Ti-ai imaginat vreodata ce minunat ar fi ca toti oamenii sa se uneasca, sa se lupte laolalta pentru un singur tel: fericirea?!
GANDURI PRIMARE II
**A fost odata o bucata de pamant. Goala. Nu era decat o bucata de pamant. Goala. Peste mult timp, bucata de pamant a inceput sa nu mai fie atat de goala. Stii de ce? Pentru ca au venit niste oameni s-o aiba-n grija.
Acei oameni erau stramosii tai,dragul meu om. Da, stramosii tai. Oameni ca si tine din punct de vedere fizic, dar total diferiti din celelalte puncte de vedere.
Ei s-au luptat, au crescut, au avut grija de acea bucata de pamant (poate nu in aceasi ordine enumerata de mine :D ) si au adus-o in stadiul de romanie. De ce "romanie" si nu "Romanie"? Pentru ca imi place sa cred si sa spun ca "romanie" este o caracteristica a acelei bucati de pamant. Gen: "o bucata romanie de pamant." (misto asta.)
M-am incurcat in idei si cred ca te-am incurcat si pe tine. Asa-i? Hai sa zicem mai simplu si mai frumos : Romania!
" Romania este o tara frumoasa, bogata, cu oameni minunati in care...." Nu!!!! Stai asa...asta probabil ar fi spus dacii despre Romania, respectiv Dacia, sau, in cel mai bun caz Stefan cel Mare!
Romania NU este "o tara frumoasa, bogata, cu oameni minunati in care...." Romania nu este decat o trecere reversibila catre inceput. Atat. Aceasta tara a devenit din nou o bucata de pamant. Nu goala. E inca plina...de prosti..=)) (aici glumesc nesimtit!)
Asta e povestea pe care am vrut cu tot dinadinsul sa ti-o spun. Bine, bine...nu a fost neaparat o poveste, a fost o..un...hmmm...nu stiu, cauta tu un sinonim ceva ca doar de asta esti si tu OM!
Acei oameni erau stramosii tai,dragul meu om. Da, stramosii tai. Oameni ca si tine din punct de vedere fizic, dar total diferiti din celelalte puncte de vedere.
Ei s-au luptat, au crescut, au avut grija de acea bucata de pamant (poate nu in aceasi ordine enumerata de mine :D ) si au adus-o in stadiul de romanie. De ce "romanie" si nu "Romanie"? Pentru ca imi place sa cred si sa spun ca "romanie" este o caracteristica a acelei bucati de pamant. Gen: "o bucata romanie de pamant." (misto asta.)
M-am incurcat in idei si cred ca te-am incurcat si pe tine. Asa-i? Hai sa zicem mai simplu si mai frumos : Romania!
" Romania este o tara frumoasa, bogata, cu oameni minunati in care...." Nu!!!! Stai asa...asta probabil ar fi spus dacii despre Romania, respectiv Dacia, sau, in cel mai bun caz Stefan cel Mare!
Romania NU este "o tara frumoasa, bogata, cu oameni minunati in care...." Romania nu este decat o trecere reversibila catre inceput. Atat. Aceasta tara a devenit din nou o bucata de pamant. Nu goala. E inca plina...de prosti..=)) (aici glumesc nesimtit!)
Asta e povestea pe care am vrut cu tot dinadinsul sa ti-o spun. Bine, bine...nu a fost neaparat o poveste, a fost o..un...hmmm...nu stiu, cauta tu un sinonim ceva ca doar de asta esti si tu OM!
GANDURI PRIMARE I
Aceasta este viata ta,omule? Aceasta este viata pe care o ridici atat in slavi? Unde ti-e demnitatea?
Voiinta, ambitia, pofta de a trai? Unde sunt toate acestea?
De ce te plangi, omule? Oare crezi tu ca lacrimile de crocodil impresioneaza pe cineva?
Cati oameni ti-au intins o mana de ajutor cand obrazul ti-era ud de apa ochilor? Cati dintre ei ti-au oferit o vorba menita sa te calmeze si sa-ti usuce roua fetei?
Nici macar un zambet nu ti-au oferit. Stiu eu sigur. Hai,recunoaste.
Recunoaste draga omule ca nimeni nu te-a ajutat cand ai avut nevoie. Pentru ceilalti oameni tu nu esti decat un alt om. Atat! Nu esti prieten, nu esti seaman de-al lor, nu ai nevoie de ajutor, caci vorba lor : "acesta nu e decat un ALT om."
Dar de ce sa te ajute? Tu ai ajutat pe cineva? Ai uscat tu la randu-ti roua de pe fata "altor" oameni?
Si pentru tine ceilalti nu sunt decat "alti oameni". Stiu eu sigur. Hai,recunoaste!
Te plangi pentru ca traiesti intr-o societate obscura? Injuri de fiecare data cand ai ocazia tara, sistemul, oamenii "ai dracu'" pe care ii cunosti, sau nu?
Pai stai asa omule, ca te lamuresc "yo" imediat care e baiul si cu tine. Recunosc,pentru mine si tu nu esti decat un "alt om", dar incerc sa-mi revin. Poate demonstrandu-ti tie chestii mi le voi demonstra si mie insami.
Hai sa-ti spun o poveste! Vrei?
Vrei nu vrei, oricum ti-o spun..:))
Voiinta, ambitia, pofta de a trai? Unde sunt toate acestea?
De ce te plangi, omule? Oare crezi tu ca lacrimile de crocodil impresioneaza pe cineva?
Cati oameni ti-au intins o mana de ajutor cand obrazul ti-era ud de apa ochilor? Cati dintre ei ti-au oferit o vorba menita sa te calmeze si sa-ti usuce roua fetei?
Nici macar un zambet nu ti-au oferit. Stiu eu sigur. Hai,recunoaste.
Recunoaste draga omule ca nimeni nu te-a ajutat cand ai avut nevoie. Pentru ceilalti oameni tu nu esti decat un alt om. Atat! Nu esti prieten, nu esti seaman de-al lor, nu ai nevoie de ajutor, caci vorba lor : "acesta nu e decat un ALT om."
Dar de ce sa te ajute? Tu ai ajutat pe cineva? Ai uscat tu la randu-ti roua de pe fata "altor" oameni?
Si pentru tine ceilalti nu sunt decat "alti oameni". Stiu eu sigur. Hai,recunoaste!
Te plangi pentru ca traiesti intr-o societate obscura? Injuri de fiecare data cand ai ocazia tara, sistemul, oamenii "ai dracu'" pe care ii cunosti, sau nu?
Pai stai asa omule, ca te lamuresc "yo" imediat care e baiul si cu tine. Recunosc,pentru mine si tu nu esti decat un "alt om", dar incerc sa-mi revin. Poate demonstrandu-ti tie chestii mi le voi demonstra si mie insami.
Hai sa-ti spun o poveste! Vrei?
Vrei nu vrei, oricum ti-o spun..:))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)