vineri, 21 ianuarie 2011

sa zbor, sa tip, sa zbor....

Daca as putea, mi-as inalta aripile catre cer si as porni in cautarea ta. In zbor...
Daca as putea, mi-as intinde sufletul si l-as contopi cu al tau.
Daca as putea, ti-as scrie o infinitate de versuri si le-as pastra in poezia inimii noastre.
             Mi-as dori sa fiu libera, sa tip, sa zbor, sa vorbesc, fara ca cineva sa incerce de fiecare data sa-mi sfasaie aripile cu dintii invidiei si al egoismului. Mi-as dori sa-mi desenez viata, sa-mi desenez sentimentele, sa-mi desenez prietenii si persoanele dragi si cand ar fi momentul, sa fac retusuri desenului meu.
Vreau sa zbor catre o lume mai buna, iar aripile mele sa suporte greutatea sentimentelor pure al lumii intregi.
Vreau sa simt ca traiesc intr-o lume mai buna, intr-o lume in care conteaza iubirea, prietenia, bunatatea si nu egoismul, ura, invidia.
          Daca m-ai iubi asa cum sunt, daca m-ai dori langa tine pentru ceea ce sunt nu pentru ceea ce ti-as putea oferi, as simti ca mi-am gasit lumea perfecta, ca aripile mele au zburat catre libertatea suprema. Daca ai incerca macar sa ma cunosti dincolo de aspectele cliseistice ale trupului si sufletului meu, nici macar nu as avea nevoie de aripi ca sa zbor.
Dar cum nimeni nu mai pune pret pe principii, pe constiinta si pe lucruri pure, curate, ma pis pe voi. "Eu nu am nevoie de bani, nici de masini, nu vreau sa ma plang ca viata-i un chin, sa stau sa ma inec intr-o sticla de vin."
         Vreau libertatea de a iubi, de a-mi face sperante, de a ma darui trup si suflet unei persoane neconditionat, fara sa-mi para rau a doua zi. Daca vei fi tu cel caruia imi voi darui principiile, sufletul si nu numai, atunci sa stii ca aripile mele au zburat in locul in care erau destinate sa zboare. Si sa nu te sperii, nu voi ramane langa tine, voi zbura din nou, dar de aceasta data cautand un cuib in care sa-mi odihnesc aripile prafuite de rautate.


[post inspirat din versurile melodiei " Liber- Keo"]
http://www.youtube.com/watch?v=kDuGDavcpl4