A mai trecut un an. E din nou Craciun. Trece timpul asta ca nebunu', eu nici nu am apucat sa ma dezmeticesc bine de la Craciunul trecut. Iata din nou, aceasi data, acelasi spirit de sarbatoare, aceleasi miresme , acelasi tot.
Ce inseamna Craciunul pentru mine? E un prilej de a plange, de aceea nici macar nu ma gandesc prea mult la asta. Nu-mi place sa plang. E al treilea an in care nu-mi fac bradut de sarbatori pentru a nu-mi aminti ca sunt singura. E al treilea an in care nu gasesc nimic sub brad. E al treilea an in care draga mea nu e langa mine. La mine in casa s-a plans de sarbatori de cand ma stiu. Plangea mama, eu plangeam de plansul ei, dar macar aveam companie. Si eram impreuna.
M-am gandit totusi sa ma duc sa caut niste instalatii si sa mi le agat pe undeva, pe perdele, pe usa, pe cap, daca stau fain. M-am mai gandit sa pun niste globuri pe ficus sau pe maru' lu' Adam. M-am mai gandit sa-mi inchid telefonul ca sa nu mai primesc mesaje de Craciun. M-am mai gandit ca anul asta sa nu-mi mai pun patura pe usa si sa primesc si eu un colindator maxim doi. Anu' asta am sa le dau cate 1 leu :D si sper sa nu apuce prea multi sa vina la mine pana plec de acasa. Totusi. :))
M-am mai gandit ca anul asta sa mai stau pe acasa de Craciun. Sa-mi cumpar o sticla de " Cola" si sa ma uit la un film cu instalatia aprinsa. Poate am sa ma joc si cu globurile de pe ficus. Asta daca reusesc sa agat cateva fara sa cada frunzele.
M-am mai gandit ca poate anul asta Mosu' o sa-mi aduca pe cineva special langa mine. De fapt, vine EL singur, fara sa fie meritul mosului. Asa sper. Anul asta nu ratez nicio sansa. [ EL] :x
Aaa, ma duc si cu colinda. Ha HA. Sa vezi ce am sa zbier. Si-asa e ultimul an si, desi ne primeste numa' profu' de religie, ma duc. N-are nimic. Sper sa nu intru prea tare in atmosfera colindului si sa-i crap timpanele popii, plus vecinilor. Mi s-a ingrosat vocea in ultimul an, cred ca din cauza ca am "crescut". Cand cant, e ca si cum Rudolph, renul mosului tocmai si-a calcat pe coaie:))) AU!
Ce mai fac de Craciun? Sper sa apuc si eu sa mananc cateva sarmale fara sa ma apuce iar vomitatul. Am de ceva timp o problema de sanatate care implica procesul boratului de fiecare data cand mananc altceva inafara de ciocolata. Seman cu o stafie. Bu Hu Hu!
In fine, Craciun Fericit!
E cel mai sec post al meu. Stiu asta. De fiecare data am scris ce am simtit. De data asta simt prea multe. Sunt prea multe de zis, de aceea nu m-am chinuit prea tare sa impodobesc frazele cu metafore. Hai, Merry Christmas. Ho Ho Ho. :|
joi, 23 decembrie 2010
joi, 16 decembrie 2010
despre mine. despre sentimente. despre stari.
Azi e sinistru. Azi totul ma apasa si mi-e atat de greu. Azi am un suflet gol, dar in acelasi timp mult prea greu pentru a-l mai tine. Azi ma simt cea mai slaba si mai vulnerabila fiinta de pe Pamant. Tot ce e mai urat, mai apasator, mai dureros s-a cuibarit in mintea si sufletul meu...azi.
Simt lucruri pe care nu ar trebui sa le simt. Simt de parca intreg Universul ar vrea sa-si apese greutatea asupra fiintei mele. Sunt confuza, dar in acelasi timp stiu adevarul. Care adevar? Adevarul despre el, despre noi, despre voi, despre mine. E un adevar al vietii pe care nu am fost pregatita sa-l aflu.
Ma simt tradata, umilita, simt cum toate celulele trupului meu se razvratesc si ma dor. Ma doare atat de tare incat as vrea sa zbier. As vrea sa urlu astfel incat toata suflarea omeneasca sa ma auda. Sa-mi auda deznadejdea, disperarea si ura.
Maine voi fi din nou un om vesel si plin de viata, dar azi ma doare.
Ma doare ca am avut sperante, ma doare ca am crezut in oameni si ma doare ca traiesc. Azi ma doare ca traiesc.
E atat de urat sa traiesti singur. Sunt dependenta de oameni, dar acestia incep sa plece incetul cu incetul. Stiu si mi-e frica de faptul ca voi ramane cu un gust amar, cu pofta de a fuma din oameni.
Cei vechi mai sunt langa mine. Dar cei noi? Unde au plecat cei in care am pus sentimente, sperante, vise? Unde ai plecat TU, de fapt?
Mi-e dor de el, nu de tine. Mi-a fost tot timpul dor de el si de aceea am pus sperante in tine. Tu m-ai ajutat sa fac acest lucru. M-ai ajutat sa incep sa simt din nou fluturasi in stomac, dorinta de a sta cu tine toate secundele vietii mele. Mi-ai atins sufletul si mintea, mi-ai dezghetat inima si mi-ai redat acea sclipire de fericire.M-ai tradat.
Iar acum? Iar azi? Azi ma simt pierduta. Sper sa ma regasesc, dar mi-e frica. A inceput sa-mi fie frica de oameni, a inceput sa-mi fie frica de iubire, de prietenie, de veselie. Toate trec si toate dor pana la urma.
Macar de mi-ar spune cineva care sunt greselile mele. Ce fac? Ce nu fac? Cum sunt? Cum nu sunt? De ce nu pot sa cunosc si eu fericirea pe care o vad in jurul meu? Oare chiar totul e platonic, efemer?
V-am dezamagit?
Simt lucruri pe care nu ar trebui sa le simt. Simt de parca intreg Universul ar vrea sa-si apese greutatea asupra fiintei mele. Sunt confuza, dar in acelasi timp stiu adevarul. Care adevar? Adevarul despre el, despre noi, despre voi, despre mine. E un adevar al vietii pe care nu am fost pregatita sa-l aflu.
Ma simt tradata, umilita, simt cum toate celulele trupului meu se razvratesc si ma dor. Ma doare atat de tare incat as vrea sa zbier. As vrea sa urlu astfel incat toata suflarea omeneasca sa ma auda. Sa-mi auda deznadejdea, disperarea si ura.
Maine voi fi din nou un om vesel si plin de viata, dar azi ma doare.
Ma doare ca am avut sperante, ma doare ca am crezut in oameni si ma doare ca traiesc. Azi ma doare ca traiesc.
E atat de urat sa traiesti singur. Sunt dependenta de oameni, dar acestia incep sa plece incetul cu incetul. Stiu si mi-e frica de faptul ca voi ramane cu un gust amar, cu pofta de a fuma din oameni.
Cei vechi mai sunt langa mine. Dar cei noi? Unde au plecat cei in care am pus sentimente, sperante, vise? Unde ai plecat TU, de fapt?
Mi-e dor de el, nu de tine. Mi-a fost tot timpul dor de el si de aceea am pus sperante in tine. Tu m-ai ajutat sa fac acest lucru. M-ai ajutat sa incep sa simt din nou fluturasi in stomac, dorinta de a sta cu tine toate secundele vietii mele. Mi-ai atins sufletul si mintea, mi-ai dezghetat inima si mi-ai redat acea sclipire de fericire.M-ai tradat.
Iar acum? Iar azi? Azi ma simt pierduta. Sper sa ma regasesc, dar mi-e frica. A inceput sa-mi fie frica de oameni, a inceput sa-mi fie frica de iubire, de prietenie, de veselie. Toate trec si toate dor pana la urma.
Macar de mi-ar spune cineva care sunt greselile mele. Ce fac? Ce nu fac? Cum sunt? Cum nu sunt? De ce nu pot sa cunosc si eu fericirea pe care o vad in jurul meu? Oare chiar totul e platonic, efemer?
V-am dezamagit?
vineri, 3 decembrie 2010
Alex se da cu sania.
Mi-a zis Alex sa scriu o poezie si despre el. Adica un post, dar na, el asta a inteles din blogul meu, ca e o poezie. Nu pot sa ma supar, m-am obisnuit deja cu ironiile si prostiile lui.
ALEX. Cine nu-l cunoaste pe Alex, e colegul meu. Un tip inalt, hai sa zicem frumusel, dar nu-l laud prea tare ca-mi sare-n cap. Oricum am zis ca-l fac faimos, da' parca nu-mi prea vine.
E baiat bun daca-l cunosti de-o saptamana, daca-l cunosti de aproape 4 ani, iti vine sa-i dai la mufa de doua ori pe zi. E baiat bun, dar se cam intrece cu glumele proaste. Oricum rade la toate tampeniile, ajutat fiind de coleg-su'. Nu vreau sa-l fac faimos si pe Ro. si nu am sa scriu niciodata "o poezie" cu titlul "Ro. se da cu sania." :))
Stiu ca nu are nicio legatura titlul "poeziei" cu ce am scris, am inceput sa aberez, dar asta doar pentru ca am fost provocata si cine ma cunoaste stie ca eu nu refuz provocarile.
A zis Alex ca o sa-si faca un blog in care o sa scrie despre masini, de la alternatoare pana la tobe de esapament. Super, Alex! Promit ca am sa fiu cea mai mare fana a ta. :))
Aaa si daca cineva din afara prietenilor nostri comuni va avea vreodata telefonul meu in mana si va gasi in agenda un contact : "Super Alex!", ala e colegu' meu. Mult-iubitul meu coleg. Un fel de Superman da' mai de la Siret a.k.a "WEST" :))
Uite Alexe, ai vazut ce poezie frumoasa am facut despre tine? Nu am fost nici macar un strop nesimtita si nu am vorbit deloc urat de tine. :) Hai, stiu ca ma iubesti si ca o sa plangi cand terminam liceul. Poate pana atunci inveti sa-ti mai tii gura.
Acu' te caut in lista de mess sa-ti dau linku'...sa nu te emotionezi si sa nu plangi cand ai sa citesti. Sa stii ca nu am sa sterg post-ul asta. Ramane aici pana desfiintez tot blogul.
Asteptam poeziile tale despre alternatoare.
Mult pa. :)) :*
[imi cer scuze pentru faptul ca am iesit putin din tema "jurnalului" prin post-ul asta, dar nu m-am putut abtine.
Lucrurile vor reveni la normal cu urmatoarea "poezie". aa, mi-am reparat si punctul.]
ALEX. Cine nu-l cunoaste pe Alex, e colegul meu. Un tip inalt, hai sa zicem frumusel, dar nu-l laud prea tare ca-mi sare-n cap. Oricum am zis ca-l fac faimos, da' parca nu-mi prea vine.
E baiat bun daca-l cunosti de-o saptamana, daca-l cunosti de aproape 4 ani, iti vine sa-i dai la mufa de doua ori pe zi. E baiat bun, dar se cam intrece cu glumele proaste. Oricum rade la toate tampeniile, ajutat fiind de coleg-su'. Nu vreau sa-l fac faimos si pe Ro. si nu am sa scriu niciodata "o poezie" cu titlul "Ro. se da cu sania." :))
Stiu ca nu are nicio legatura titlul "poeziei" cu ce am scris, am inceput sa aberez, dar asta doar pentru ca am fost provocata si cine ma cunoaste stie ca eu nu refuz provocarile.
A zis Alex ca o sa-si faca un blog in care o sa scrie despre masini, de la alternatoare pana la tobe de esapament. Super, Alex! Promit ca am sa fiu cea mai mare fana a ta. :))
Aaa si daca cineva din afara prietenilor nostri comuni va avea vreodata telefonul meu in mana si va gasi in agenda un contact : "Super Alex!", ala e colegu' meu. Mult-iubitul meu coleg. Un fel de Superman da' mai de la Siret a.k.a "WEST" :))
Uite Alexe, ai vazut ce poezie frumoasa am facut despre tine? Nu am fost nici macar un strop nesimtita si nu am vorbit deloc urat de tine. :) Hai, stiu ca ma iubesti si ca o sa plangi cand terminam liceul. Poate pana atunci inveti sa-ti mai tii gura.
Acu' te caut in lista de mess sa-ti dau linku'...sa nu te emotionezi si sa nu plangi cand ai sa citesti. Sa stii ca nu am sa sterg post-ul asta. Ramane aici pana desfiintez tot blogul.
Asteptam poeziile tale despre alternatoare.
Mult pa. :)) :*
[imi cer scuze pentru faptul ca am iesit putin din tema "jurnalului" prin post-ul asta, dar nu m-am putut abtine.
Lucrurile vor reveni la normal cu urmatoarea "poezie". aa, mi-am reparat si punctul.]
...copii se dau cu sanii.
A venit iarna! Din nou. Naspa. Pana anul acesta intotdeauna reuseam sa ma bucur de anotimpul alb, reuseam sa adun primii fulgi de nea in palma si sa ma mir cat de perfecti sunt, cat de minunat e procesul de topire datorat caldurii trupului meu. Pana anul acesta reuseam sa ma bulgaresc si sa primesc frecusuri, actiuni ce aduceau implicit cate doua trei zile de febra, amigdale umflate si tuse. Pana anul acesta....acum nu stiu exact de ce, dar cand am vazut primul fulg de nea fara sa vreau am zis: "sa mi bag p**a, iar ninge!" Urat, dar recunosc.
E naspa frigul si e naspa iarna asta. Deja m-am saturat de paltonul meu legat cu "shpelca" ca nu am bani sa-mi cumpar altul :)), m-am saturat sa-mi trag mucii ca nu am niciodata servetele la mine si m-am saturat sa fac doua ore pana la scoala din cauza ca alunec foarte tare :))
Dar totusi....
Azi am tras o fuga pana in oras sa-mi iau anitbiotice (tin sa precizez ca nebuna-iarna mi-a adus si o infectie in gat si niste plamani bolnavi) si conjuctura a fost de asa natura incat a trebuit sa merg in drumul spre casa cu niste copilasi de printr-a cincea. Si erau atat de fericiti, atat de inocenti...erau doua fetite si doi baietei, baieteii gemeni...sa-i fi auzit cum isi faceau planuri....
"- Ne intalnim la 2.30 la tine la deal, da? Daca nu au pus nisip pe dealul tau, ne dam cu sania acolo, daca au pus mergem pe deal la Roxana, ca acolo astia nu pun niciodata.
- Eu ieri m-am dat cu sania o gramada si a venit mama si m-a chemat sa-mi scriu tema la matematica.
- Maine o sa se topeasca zapada, astia au pus nisip pe toate dealurie mari, unde cand te dai, merge repede.
-La Roxana pe deal nu e nisip si inca nu s-a topit zapada.
-Dealu' lu' Roxana e mic..."
Minutele in care am mers langa acesti inocenti, am zambit incontinuu. Gemenii sunt extraordinar de sasaiti, atat de dragalasi...Cand i-am intrebat daca s-au bulgarit anul asta, unul din ei mi-a zis ca "tu vorbesti ca doamna de germana" :)
Tocmai mi se daduse un motiv sa incep sa ma bucur de iarna, macar amintindu-mi de serile in care cu nasul inghetat si cu aburi iesindu-mi din gura, ma dadeam cu sania pe dealul lu' Ionela...mi-au dat un motiv sa-mi amintesc cum mergeam la bunica in beci sa caut morcovi ca sa-i pun Omului de Zapada...sa-mi amintesc cum fugeam de baietii mari care vroiau sa ma bage in zapada...
Acum nu mai fug de baieti mari, dar ei nu mai vor sa ma bage in zapada :)) vremurile s-au schimbat. Toti ne-am schimbat. Pe vremea in care imprumutam sanii din vecini nimeni nu punea nisip pe dealuri si puteam sa ne dam cu sania unde vroiam. Acum doar dealul Roxanei este destinat saniilor, tipetelor si mucilor trasi...din pacate. Ma cam enerveaza cand aud 10 tanci cum tipa pe la geamurile mele si eu nu pot sa ies sa ma dau cu sania cu ei. Sunt prea mare.
E naspa frigul si e naspa iarna asta. Deja m-am saturat de paltonul meu legat cu "shpelca" ca nu am bani sa-mi cumpar altul :)), m-am saturat sa-mi trag mucii ca nu am niciodata servetele la mine si m-am saturat sa fac doua ore pana la scoala din cauza ca alunec foarte tare :))
Dar totusi....
Azi am tras o fuga pana in oras sa-mi iau anitbiotice (tin sa precizez ca nebuna-iarna mi-a adus si o infectie in gat si niste plamani bolnavi) si conjuctura a fost de asa natura incat a trebuit sa merg in drumul spre casa cu niste copilasi de printr-a cincea. Si erau atat de fericiti, atat de inocenti...erau doua fetite si doi baietei, baieteii gemeni...sa-i fi auzit cum isi faceau planuri....
"- Ne intalnim la 2.30 la tine la deal, da? Daca nu au pus nisip pe dealul tau, ne dam cu sania acolo, daca au pus mergem pe deal la Roxana, ca acolo astia nu pun niciodata.
- Eu ieri m-am dat cu sania o gramada si a venit mama si m-a chemat sa-mi scriu tema la matematica.
- Maine o sa se topeasca zapada, astia au pus nisip pe toate dealurie mari, unde cand te dai, merge repede.
-La Roxana pe deal nu e nisip si inca nu s-a topit zapada.
-Dealu' lu' Roxana e mic..."
Minutele in care am mers langa acesti inocenti, am zambit incontinuu. Gemenii sunt extraordinar de sasaiti, atat de dragalasi...Cand i-am intrebat daca s-au bulgarit anul asta, unul din ei mi-a zis ca "tu vorbesti ca doamna de germana" :)
Tocmai mi se daduse un motiv sa incep sa ma bucur de iarna, macar amintindu-mi de serile in care cu nasul inghetat si cu aburi iesindu-mi din gura, ma dadeam cu sania pe dealul lu' Ionela...mi-au dat un motiv sa-mi amintesc cum mergeam la bunica in beci sa caut morcovi ca sa-i pun Omului de Zapada...sa-mi amintesc cum fugeam de baietii mari care vroiau sa ma bage in zapada...
Acum nu mai fug de baieti mari, dar ei nu mai vor sa ma bage in zapada :)) vremurile s-au schimbat. Toti ne-am schimbat. Pe vremea in care imprumutam sanii din vecini nimeni nu punea nisip pe dealuri si puteam sa ne dam cu sania unde vroiam. Acum doar dealul Roxanei este destinat saniilor, tipetelor si mucilor trasi...din pacate. Ma cam enerveaza cand aud 10 tanci cum tipa pe la geamurile mele si eu nu pot sa ies sa ma dau cu sania cu ei. Sunt prea mare.
marți, 30 noiembrie 2010
mamei mele, cu drag
"Mami te iubeste mult, ca pe viata mea, mi-e tare dor de tine, puiul meu, dar ma mai uit pe poze si-mi mai trece oleaca! Sa-ti mearga totul super, sa fii fericita si sa ai in viata tot ce-ti doresti! Te pupicesc dulce, dulce, dulce, cu mult doooor,,,,mama!"
Acesta este un fragment din scrisoarea pe care mi-ai trimis-o azi! Acesta e un fragment care mi-a facut sufletul sa urle, sa planga cu disperare! Mi-e atat de dor de tine iubita mama, incat imi vine sa ma tarasc catre tocul "cizmei" (Italia)
De ce a trebuit sa pleci de langa mine si sa ma lasi singura? De ce tara asta de cacat nu ti-a oferit sprijinul de care are nevoie o mama singura si bolnava sa-si creasca singurul copil? De ce sursa aia de spermatozoid numit cica "tata" nu a putut sa aiba macar un gram de suflet?
Cum a putut sa plece si sa ne lase asa?
E atat de nedrept totul!
Vad in jurul meu copii care au totul, parintii aproape, bani, iubire, dar nu pretuiesc! Vad in jurul meu copii care-si injura parintii, ii lovesc chiar!
Vezi iubita mama, cat de nedrept e?
Eu mi-as dori sa te am langa mine iar cei care-si au mamele langa ei si nu dau doi bani pe asta!
Iti promit draga mea ca asta nu va dura la nesfarsit! Stiu ca stai acolo pentru mine si de aceea ma simt si mai prost, ma simt inutila,,,imi doresc din tot sufletul sa fac ceva sa te am aproape, sa fiu sigura ca aici nu-si bate joc nimeni de tine asa cum se intampla in tara acelor nenorociti!
Stiu ca ti-e greu si ca nu-mi spui! Stiu ca te chinui cu tot doar ca sa castigi niste bani sa ma ajuti sa ajung pe picioarele mele!
Imi pare rau, dar iti promit ca asta nu va mai dura mult! Iti jur de fapt, ca nu peste mult timp totul se va schimba!
Ti-am mai promis odata ca tu-mi vei creste baietelul cu ochi albastri si cu parul brunet :D pe care il va chema Robert, Daniel sau Sergiu :))
Pentru ca toate astea sa se intample trebuie sa ai grija de tine si sa avem rabdare! Totul se va rezolva, va fi bine :)
Te iubesc scumpa mea!
Mamei mele cu drag,
Roxana
Acesta este un fragment din scrisoarea pe care mi-ai trimis-o azi! Acesta e un fragment care mi-a facut sufletul sa urle, sa planga cu disperare! Mi-e atat de dor de tine iubita mama, incat imi vine sa ma tarasc catre tocul "cizmei" (Italia)
De ce a trebuit sa pleci de langa mine si sa ma lasi singura? De ce tara asta de cacat nu ti-a oferit sprijinul de care are nevoie o mama singura si bolnava sa-si creasca singurul copil? De ce sursa aia de spermatozoid numit cica "tata" nu a putut sa aiba macar un gram de suflet?
Cum a putut sa plece si sa ne lase asa?
E atat de nedrept totul!
Vad in jurul meu copii care au totul, parintii aproape, bani, iubire, dar nu pretuiesc! Vad in jurul meu copii care-si injura parintii, ii lovesc chiar!
Vezi iubita mama, cat de nedrept e?
Eu mi-as dori sa te am langa mine iar cei care-si au mamele langa ei si nu dau doi bani pe asta!
Iti promit draga mea ca asta nu va dura la nesfarsit! Stiu ca stai acolo pentru mine si de aceea ma simt si mai prost, ma simt inutila,,,imi doresc din tot sufletul sa fac ceva sa te am aproape, sa fiu sigura ca aici nu-si bate joc nimeni de tine asa cum se intampla in tara acelor nenorociti!
Stiu ca ti-e greu si ca nu-mi spui! Stiu ca te chinui cu tot doar ca sa castigi niste bani sa ma ajuti sa ajung pe picioarele mele!
Imi pare rau, dar iti promit ca asta nu va mai dura mult! Iti jur de fapt, ca nu peste mult timp totul se va schimba!
Ti-am mai promis odata ca tu-mi vei creste baietelul cu ochi albastri si cu parul brunet :D pe care il va chema Robert, Daniel sau Sergiu :))
Pentru ca toate astea sa se intample trebuie sa ai grija de tine si sa avem rabdare! Totul se va rezolva, va fi bine :)
Te iubesc scumpa mea!
Mamei mele cu drag,
Roxana
miercuri, 24 noiembrie 2010
cat de tare doare batranetea?
Cat de "cool" e sa fii tanar, nu? Cat de tare, cat de incitant este sa nu-ti pese de nimic, sa alergi prin viata doar asa, de dragul de a alerga, fara vreun scop anume!
Suntem tineri, ce ne pasa, viata e frumoasa si, fara sa ne gandim la consecinte, facem tot felul de cacaturi doar pentru a simti ca traim
Oare si tinerii de acum 70 de ani erau asa cool ca noi? Nu cred!
Te-as ruga frumos sa faci un exercitiu de memorie si sa-mi spui de cate ori nu te-ai uitat urat la un batran care era in fata ta si mergea mult prea incet, fara sa-ti dea ocazia sa intri "in depasire"! De cate ori nu ti-ai injurat in gand, sau chiar "face to face" bunicii pentru ca-ti spuneau de prea multe ori "pe vremea mea,,,"
Gandeste-te imbecilule ca ieri erau si ei ca noi, in floarea varstei, puternici, sanatosi,,,acum au imbatranit si floarea varstei s-a asezat bine pe chipul lor! Pentru ce sa-i injuri?
Respecta-ti idiotule batranii cat mai poti, gandeste-te ca ei au contribuit la viata ta, fara ei ai fi fost si acum o boaba de spermatozoid asteptand un ovul disponibil! :))
Daca as putea, as introduce o lege care sa pedepseasca penal prostii astia care isi bat joc de oamenii in varsta!
Daca as putea, as introduce o lege care sa pedepseasca penal prostii astia care isi bat joc de oamenii in varsta!
Iti dai seama cat au muncit? Cat s-au chinuit sa treaca prin viata doar pentru a le fi bine copiilor lor? Caci marea majoritate dintre batranii de azi, de exemplu, au muncit pentru copiiI lor!
Imagineaza-ti ca muncesti din greu 50 de ani, cresti vreo 7 plozi, care atunci cand ajung la stadiul de "cool" te lasa balta, iti mai fura si pensia si te mai baga , te mai scot si te dau de-a dura pana ajungi la azil!
Ramai inchis acolo si iti duci viata de pe o zi pe alta! Asta in cel mai bun caz, in cel mai rau, ramai singur intr-o casa pe care ai construit-o cu sudoarea fruntii, ramai sa-ti numeri pensia amarata, sa vezi daca iti ajunge si de o bucatica de parizer luna asta!
Incerci cu lacrimi in ochi sa le cauti scuze odraslelor pentru faptul ca te-au lasat singur si te uiti de fiecare data in zare pana te dor ochii poate poate vine cineva si pe la tine!
Dur, nu? Mai imagineaza-ti si cate au indurat batranii nostri "pe vremea lor",,,ei au apucat sa traiasca pe vremea razboaielor, a lagarelor de concentrare, a comunismului,,,au apucat sa munceasca non-stop, sa manance o ceapa o data pe zi, doar pentru a nu cadea din picioare!
Tu nu ai apucat vremurile astea! Tu acum dormi cat vrei, pleci cand vrei, ai bani "cacalau" pentru ca ai parinti care te sponsorizeaza,,,tu ai "leptop", celulare, BMW-uri la 18 ani!
Si toate astea datorita lor!
Ai grija de batrani, nu mai da in ei de parca ar fi animale, du-te cat de repede poti la bunicii tai si zi-le cat de mult ii respecti!
Daca nu ai cum, respecta-ti macar parintii, ai grija de ei, caci maine si ei vor fi batrani! Niciodata nu ai timp prea putin pentru a-i iubi pe cei din jurul tau!
joi, 12 august 2010
EU NU VREAU ASA...
Vorbesc din nou cu tine, omul meu drag. Vrei, rogu-te sa-mi explici si mie ce inseamna omul perfect, societatea perfecta, lumea perfecta?
Vrei, rogu-te sa-mi explici de ce toata lumea se ia dupa sabloane? Dupa acele tipare care sunt atat de imperfecte, contrar parerii celorlalti? Ia trage o privire prin jur si zi-mi ce vezi.
Eu vad doar oameni care se copie unul pe celalalt, nu din respect pentru persoana respectiva, nu din dorinta de a-si arata loialitatea, desi ma indoiesc ca aceasta ar fi solutia potrivita...ci doar din orgoliu, din ignoranta, din principii eronate.
Eu nu vreau sa fiu ca ceilalti.
Eu nu vreau sa fiu o papusa insensibila cu silicon in loc de creier si gloss roz bombon in loc de buze.
Eu nu vreau sa ma trezesc dimineata si sa-mi pipai sanii sa vad daca nu s-au spart peste noapte.:))
Eu nu vreau sa-mi curga balele cand ma uit la vreo bucata de ciocolata si sa-mi inghit insa frunza de salata.
Eu nu vreau sa port tocuri de 30 de cm si sa-mi rup capul dupa doi pasi.
Eu nu vreau sa-mi arat fundu' de sub o fusta care mai degraba seamana cu o batista.
Eu nu vreau sa umblu cu barbati de 40 de ani care au insa un BMW negru si un milion de euro in cont.
Eu nu vreau sa ma f*t cu un "Don Juan" doar pentru ca celelalte 150 de fete au facut-o.
Eu nu vreau sa am prietene care chitzaie, isi flutura genele ca pe steagul pacii si isi piaptana capita la fiecare 5 minute.
Eu vreau sa fiu EU!
Vreau sa-mi tuguiesc buzele mele proprii si personale, cu buza de sus mult mai subtire decat cealalalta, nu cu buzele umflate de colagen.
Vreau ca dimineata sa ma trezesc cu sanii mei mici, fara sa-i pipai, stiu ca ei vor fi acolo tot timpul, iar daca pleaca in drumetii oricum nu se vede diferenta;) :))
Vreau sa-mi mananc felia de pizza in liniste, cu sucul "cu bulbuci" langa mine fara sa fug repede sa ma cantaresc sa vad daca am mai pus vreo 5 g in plus.
Vreau sa ma simt bine cu picioarele mele subiri, cu fundul meu mult prea mare in comparatie cu picioarele, sa ma simt in largul meu cand port adidasi si jeansi si sa ma simt importanta, inalta si frumoasa cand port tocuri. (odata la 3 luni maxim!)
Vreau sa umblu cu un baiat, nu cu un barbat si nu am sa o fac niciodata cu un "Don Juan" doar pentru ca nisite idioate mai frumoase, mai populare si mai proaste ca mine au facut-o. :))
Vreau prietene naturale langa mine, care se aseaza pe bordura fara sa se teama ca-si murdaresc chilotii (pardon, pantalonii scurti) albi. Vreau prietene care nu isi flutura genele, ci care-si flutura spancenele! :))(gluma)
Acu' vorbesc din nou cu tine, omule. Pot sa fac ceea ce-mi doresc? Pot oare eu sa ma simt bine in tara mea, intre prietenii mei, in societatea asta obscura careia imi vine sa-i frec vreo doua bate peste cap ca sa-si revina?
Pot sa fiu eu, Roxana Ursz fara sa-mi fie frica sa aud vreo injuratura, vreo chitaiala si plescaituri a dezabrobare in spatele meu?
Daca voi reusi candva sa fac ceea ce-mi doresc sa fac fara sa imit pe cineva doar ca sa dau bine, jur ca-mi voi iubi tara din nou!
Vrei, rogu-te sa-mi explici de ce toata lumea se ia dupa sabloane? Dupa acele tipare care sunt atat de imperfecte, contrar parerii celorlalti? Ia trage o privire prin jur si zi-mi ce vezi.
Eu vad doar oameni care se copie unul pe celalalt, nu din respect pentru persoana respectiva, nu din dorinta de a-si arata loialitatea, desi ma indoiesc ca aceasta ar fi solutia potrivita...ci doar din orgoliu, din ignoranta, din principii eronate.
Eu nu vreau sa fiu ca ceilalti.
Eu nu vreau sa fiu o papusa insensibila cu silicon in loc de creier si gloss roz bombon in loc de buze.
Eu nu vreau sa ma trezesc dimineata si sa-mi pipai sanii sa vad daca nu s-au spart peste noapte.:))
Eu nu vreau sa-mi curga balele cand ma uit la vreo bucata de ciocolata si sa-mi inghit insa frunza de salata.
Eu nu vreau sa port tocuri de 30 de cm si sa-mi rup capul dupa doi pasi.
Eu nu vreau sa-mi arat fundu' de sub o fusta care mai degraba seamana cu o batista.
Eu nu vreau sa umblu cu barbati de 40 de ani care au insa un BMW negru si un milion de euro in cont.
Eu nu vreau sa ma f*t cu un "Don Juan" doar pentru ca celelalte 150 de fete au facut-o.
Eu nu vreau sa am prietene care chitzaie, isi flutura genele ca pe steagul pacii si isi piaptana capita la fiecare 5 minute.
Eu vreau sa fiu EU!
Vreau sa-mi tuguiesc buzele mele proprii si personale, cu buza de sus mult mai subtire decat cealalalta, nu cu buzele umflate de colagen.
Vreau ca dimineata sa ma trezesc cu sanii mei mici, fara sa-i pipai, stiu ca ei vor fi acolo tot timpul, iar daca pleaca in drumetii oricum nu se vede diferenta;) :))
Vreau sa-mi mananc felia de pizza in liniste, cu sucul "cu bulbuci" langa mine fara sa fug repede sa ma cantaresc sa vad daca am mai pus vreo 5 g in plus.
Vreau sa ma simt bine cu picioarele mele subiri, cu fundul meu mult prea mare in comparatie cu picioarele, sa ma simt in largul meu cand port adidasi si jeansi si sa ma simt importanta, inalta si frumoasa cand port tocuri. (odata la 3 luni maxim!)
Vreau sa umblu cu un baiat, nu cu un barbat si nu am sa o fac niciodata cu un "Don Juan" doar pentru ca nisite idioate mai frumoase, mai populare si mai proaste ca mine au facut-o. :))
Vreau prietene naturale langa mine, care se aseaza pe bordura fara sa se teama ca-si murdaresc chilotii (pardon, pantalonii scurti) albi. Vreau prietene care nu isi flutura genele, ci care-si flutura spancenele! :))(gluma)
Acu' vorbesc din nou cu tine, omule. Pot sa fac ceea ce-mi doresc? Pot oare eu sa ma simt bine in tara mea, intre prietenii mei, in societatea asta obscura careia imi vine sa-i frec vreo doua bate peste cap ca sa-si revina?
Pot sa fiu eu, Roxana Ursz fara sa-mi fie frica sa aud vreo injuratura, vreo chitaiala si plescaituri a dezabrobare in spatele meu?
Daca voi reusi candva sa fac ceea ce-mi doresc sa fac fara sa imit pe cineva doar ca sa dau bine, jur ca-mi voi iubi tara din nou!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)