Draga Generatie A,
… Eram speriata. Totul in jurul meu era nou, galagios, diferit de tot ce traisem pana atunci. Ii priveam cu indoiala si cu lacrimi. Oare ce va fi? Cum voi putea eu sa ma integrez printre atatia oameni noi? Ma simteam complexata, aveam impresia ca niciodata nu voi reusi sa ma exprim si sa o iau de la capat.
Pana la urma m-am obisnuit cu voi. Am fost 4 ani Generatia A si am trait intens toate clipele petrecute impreuna.
Pe unii dintre voi nu i-am suportat, pe unii i-am barfit, cu unii am dansat pe boxe in cluburi, cu unii am ras de am cazut sub banca, pe unii i-am iubit sincer.
Am impartit toate lacrimile varsate pentru note, pentru mediile calculate inca de la inceputul semestrului care pana la urma ieseau fix de-a-ndoaselea, am impartit ura pentru anumiti profesori, simpatia pentru cei “cool”.
Personal, am trait anii de liceu cum nu cred ca voi mai trai vreodata. Daca la inceput am fost o mica tocilara, recunosc ca am devenit o mica chiulangioaica, dar m-ati sustinut si ati avut incredere in mine.
Poate am fost rautacioasa cu unii din voi, poate a vorbit gura fara mine cateodata, poate v-am facut sa va simtiti raniti de cuvintele mele. Dar v-ati obisnuit cu felul meu de-a fi si cu faptul ca spun tot ce gandesc fara sa-mi pese de consecinte.
Acum, pe rand:
Grupul meu de suflet, format din Pescarus, Recky, eu-Urszuletz si nu in ultimul rand al meu Pingu’…fara voi totul ar fi fost monoton, fara voi nu as fi putut gusta din toate copilariile idioate pe care le spuneam si le faceam. Pingu’, ai fost o colega minunata, o prietena desavarsita si te iubesc mult. Pescarus, iarta-ma pentru toate glumele proaste si Recky,ne cunoastem de la 4 ani, iti dai seama ca te iubesc maxim.:)) pe toate va iubesc maxim!
Randul de la geam, ati fost colegii mei unii rockeri, unii manelisti, dar nu conteaza. Printre acele banci mi-am gasit prietenii de suflet, am cunoscut prietenii care au trecut peste obstacole pe care nici nu vi le imaginati. Alex, tu imi vei lipsi cel mai mult din clasa, cu ceilalti stiu ca ma voi intalni. Ai fost atat de naspa toti anii astia, ai facut atatea glume proaste incat n-am cum sa te uit. Robert, ne-am sportat atat de tare incat trebuia sa ne dam mita unul altuia ca sa vorbim.J ai fost dulcele cosmar al liceului meu…mi-ai condimentat adolescenta!
Anca si Oana; am format trio-ul pe care il cunosc toti profesorii deja si ne-am chinuit impreuna sa ne scoatem scutiri pentru motivarea absentelor tot timpul, sau ma rog, ultimul an. Va iubesc mult si va multumesc!
Tuturor celorlalti va spun ca va iubesc, dar nu cred ca ati avea rabdare sa cititi pentru fiecare in parte. Mi-ati fost dragi, sau mai putin dragi unii din voi , dar imi va fi un dor nebun de toti.
Lavinia, ai fost exemplul meu de putere, perspicacitate, ambitie si seriozitate toti anii. Respect!
In sfarsit, am scris pentru voi si despre voi pentru ca am simtit nevoia s-o fac. Pentru ca mai este putin si fiecare va porni pe propriul sau drum. Ne vom hotari viitorul si vom zbura care-ncotro.
Va multumesc pentru tot si credeti-ma, nu va voi uita niciodata.
Cu mult drag, a voastra colega si prietena,
Ursulet alias Ursz Roxana-Ionela.
Roxana, esti exemplul meu de franchete, originalitate, independenta, indrazneala.Respect!
RăspundețiȘtergerem-am trezit ca trebuie sa comentez si eu postul tau nou:))
RăspundețiȘtergeredeci da,frumos post,oricum noi o sa ne vedem si dupa liceu,poate si mai mult ca de obicei:))),deci nu pot sa-ti zic ca o sa-mi fie dor de tine:))
dar..te iubesc mult si o sa fiu mereu acolo!
>:D<
Mda...se pare ca nu mai putem amana momentul despartirii cu toate ca, sa recunoastem cinsit, pana nu de mult fiecare se ruga sa se termine mai repede.Cu toate astea stiu ca pe 20-si-ceva mai se va rupe o particica din noi pe care n`o vom putea inlocui...a fost ciudata,a fost stresanta...dar totusi a fost frumoasa viata de liceu.[hai ca am fost prea dramatica:))]:*:*
RăspundețiȘtergereNu am citit`o:))I`m sorry:o3
ȘtergereVrajeala!!!
RăspundețiȘtergereFoarte frumos scris...imi pare rau ca ne despartim , am devenit o familie,cu bune cu rele, cu nervi ,cu strigatele fiecaruia, o sa-mi fie foarte dor, de toti, si mai ales de tine Ursuletz
RăspundețiȘtergerechestia cu vrajeala nu putea sa o comenteze decat robert!! dute ma la piscina:))) ursuletz, m.ai impresionat profund! mi-au dat lacrimile...dar asta nu inseamna nimic...oricum abia astept sa scap de voi =))) glumeammm:))) va iubesc!!
RăspundețiȘtergerefara comentarii anonime, va rog. nu va doare degetul sa va scrieti numele acolo.
RăspundețiȘtergereO sa ne dam seama dupa ca toate amintirile noastre vor fi legate de liceu sau de colegi...cel putin asa o sa se intample la mine sigur...findca la liceu se intampla multe chestii faine si aici raman cele mai frumoase amintiri, fie ele triste sau vesele.. esti mult mai independent fata de cum erai in gimnaziu iar la scoala generala esti prea obisnuit cu colegii, inca de la varsta de 7 ani, din cl. 1-a...pe cand la liceu te duci cu buletinul in buzunar, n-ai treaba..traiesti altfel momentele, te distrezi altfel :X..intalnesti persoane noi, incepi sa te cunosti mult mai bine.. o sa-mi/ne fie dor cu siguranta chiar daca unii nu recunosc.. :-< !! by the way, foarte tare postul :* .
RăspundețiȘtergerecata drama:((
RăspundețiȘtergereFoarte frumos.exemplul unei clase unite trecută prin bune si rele
RăspundețiȘtergere